Disparitie...

(data nu o stiu exact, prin iulie)

Eram in Satu Mare. Pe strada Eminescu. Intuneric... totul este diferit... unde este biserica? Vad doar un acoperis lung,subtire si ascutit..neeeegru. Nu recunosc nimic... dar cand pun intrebari in cap parca niste voci fantomatice imi raspund... Nu stiu daca asta e doar in capul meu sau in afara...poate sunt chiar fantome...apoi cineva imi sopteste..sau vad o placuta pe care scrie..strada Death people.. sau doar initialele D.P. Sigur initialele. Fug speriata pe alte strazi si mai intunecate. Nu vegheaza nici o lumina...sunt foarte speriata.. apooi... nu mai tin minte cum am revenit..dar tot in vis...
Era lumina. Eram intr-o masina. Stateam in spate,iar langa mine era bunica. In fata mama conducea. Apoi plangand mi-a povestit bunica ce se intamplase.. si aflasem ca eu am disparut. Doi ani trecusera de cand am disparut si nimeni nu ma gasise. Spunea ca ei ii venise timpul pentru ca asa spusese doctorul acum doi ani..ca acum ar trebui sa moara la 50 de ani...[cum e posibil sa aiba 50 de ani?]..si mi-a spus ca tanti Duşiţa a murit [ veche prietena din copilarie a bunicii...care azi in afara visului este in vizita la Satu Mare].
Am ramas masca. Am intrebat ce s-a intamplat la scoala..cum de am disparut.. si mi-a spus ca imi gasisera lucrurile, si ca disparusem in ora de fizica sau chimie. Si tin minte ca mi-a zis ca profesoara de chimie mi-a gasit cheile in banca.
Toti erau mai batrani cu 2 ani acum...totul era ciudat. Cate lucruri se puteau intampla in 2 ani...si eu am disparut...am disparut...!!!
Ma uitam foarte suparata spre drumul ce se desfasura in fata noastra..parca eram in filmele americane.. un drum luung si drept , iar in stanga si dreapta doar nisip si pulbere.... asa s-a spulberat si visul meu cand m-am trezit.